Kierkegaard ┼či Cioran despre agonie

┼×tefan Bolea –┬áRevista Apostrof,┬áanul ┬áXXII, 2011, nr. 12 (259)

O compara┼úie ├«ntre Kierkegaard ┼či Cioran se justific─â din mai multe puncte de vedere:

a) Filozofia lui Kierkegaard este orientat─â spre sfera religioas─â, iar opera cioranian─â poate fi considerat─â un protest ├«n stil postnietzschean la adresa religiei (cu toate acestea, exist─â un curent subteran religios cioranian, care d─â profunzime nihilismului s─âu), nu ├«n maniera iluminismului materialist francez sau a ateismului lui Sartre, ci posed├ónd o latur─â eretic─â, cu inflexiuni gnostice, catare ┼či maniheene, deci oper├ónd prin metoda dualismului religios, a conflictului dintre doi adversari, care ├«┼či ├«mprumut─â cu schimbul caracteristici pozitive sau negative (pe un plan avem confruntarea dintre un demiurg r─âu ┼či un zeu ocultat, ÔÇ×necunoscutÔÇť, care ├«┼či refuleaz─â ambi┼úiile de creator, pe altul avem dualismul dintre un principiu nihilist care vrea s─â aneantizeze crea┼úia ┼či s─â transgreseze domnia ochiului divin, imaginat de Jean Paul, ce, privit dintr-o perspectiv─â invers─â ┼či oarecum mitologic─â, este capabil s─â anuleze prin reificare orice efort de transgresare ┼či orice atentat la ordinea prestabilit─â). Altfel spus, Kierkegaard ├«┼či construie┼čte argumentul ├«n jurul suprema┼úiei sferei religioase, pe c├ónd Cioran, asemenea unui ÔÇ×credincios care nu poate credeÔÇť1, este un antiteist ÔÇ×├«n retragereÔÇť2, ├«n orientarea c─âruia g─âsim fascina┼úia contempl─ârii unui univers ivit dup─â moartea lui Dumnezeu (├«n opozi┼úie cu indiferen┼úa unui ateu, pentru care Dumnezeu nu a existat niciodat─â).

b) Kierkegaard folose┼čte metoda dialecticii hegeliene pentru a investiga subiecte noi ├«n filozofie (de pild─â, angoasa sau disperarea), ├«ntreaga sa oper─â pozi┼úion├óndu-se la confluen┼úa interdisciplinar─â dintre filozofie, psihologie, teologie, critic─â literar─â. Alastair Hannay ├«l nume┼čte chiar ÔÇ×parafilozofÔÇť3, pentru a pune accentul pe marginalitatea pozi┼úiei sale ├«n istoria filozofiei ┼či pentru noutatea abord─ârii sale. Iar dac─â ├«l citim pe Cioran, avem impresia c─â Nietzsche sau Kierkegaard exceleaz─â prin disciplin─â ┼či sistematizare. Este foarte dificil s─â izolezi ┼či s─â deconstruie┼čti ideile filozofice ├«naintate de Cioran, pentru c─â opera sa (├«n special cea de tinere┼úe) ar putea proveni dintr-o not─â a lui Lautr├ęamont sau dintr-un manifest al lui Marinetti. Pe Cioran ÔÇ×parc─â ├«l citim asemenea unui Nietzsche filtrat prin Oscar WildeÔÇť.4 Dac─â scriitorul danez este un ÔÇ×fel de filozofÔÇť sau un ÔÇ×parafilozofÔÇť, Cioran este un filozof care scrie ├«mpotriva filozofiei, un fel de contrafilozof.

c) ├Än timp ce Kierkegaard este, dup─â cei mai mul┼úi comentatori, primul existen┼úialist, dup─â al┼úii un antecesor al filozofiei existen┼úei din secolul 20 (├«mpreun─â cu Nietzsche), Cioran poate fi catalogat fie ca un existen┼úialist marginal, fie ca un nihilist ├«n descenden┼úa lui Schopenhauer ┼či Nietzsche. Despre opera sa se poate spune acela┼či lucru pe care l-a consemnat Terry Eagleton despre scrierile lui Beckett, ┼či anume c─â ea penduleaz─â ├«ntre modernism ┼či postmodernism.5 Peter Sloterdijk observa c─â ├«n opera cioranian─â putem g─âsi patru tipuri de existen┼úialism: ÔÇ×existen┼úialismul sfid─âtor de origine german─â ÔÇô prin deriva┼úia existen┼úialismului rezisten┼úei de influen┼ú─â francez─â, pe care Cioran ├«l dispre┼úuia ca o simpl─â mod─â ÔÇô, existen┼úialismul maladiv de orientare criptorom├ón─â ┼či daco-bogomil─â [ÔÇŽ] ┼či nonexisten┼úialismul [filozofia nefiin┼úei] asiaticÔÇť.6

Acestea fiind spuse, vom trasa o compara┼úie Kierkegaard-Cioran, pornind de la un fragment esen┼úial din┬áBoala de moarte┬á(oper─â publicat─â ├«n 1849, sub pseudonimul Anti-Climacus7), ale c─ârui urme le reg─âsim ├«n prima scriere ciornian─â,┬áPe culmile┬ádisper─ârii┬á(1934)… [Continua╚Ťi lectur─â]

An├║ncios