“The Semantic Diversity of Conversion in Emil Cioran’s Amurgul Gândurilor” (Alina-Paula Nemțuț)

Studii și cercetări de onomastică și lexicologie, I (1-2), Editura Sitech, Craiova, 2008, p. 168.

Abstract: The aim of this study is to underline the semantic diversity of linguistic conversion, mainly nominalization, in Emil Cioran’s Amurgul gândurilor. The focus will be laid on two word classes: adjectives and adverbs. The adjectives used in nominal position vary from negative derivations either borrowed or created in Romanian by use of prefixes to chromatic adjectives or adjectives denoting aesthetical categories. Adverbs which become nouns include circumstances like manner, place or time. Nominalization is generally achieved by assigning the definite or indefinite article or by attracting a determiner (adjective, noun or clause).

Key-words: Semantic diversity, Nominalization, Negative derivation, Adjective, Adverb.

Amurgul gândurilor stays under a perpetual negation: self-negation, negation of God, negation of life. The nihilistic vision of the world spontaneously reflects upon Cioran’s writing. The vocabulary is representative in this respect, the entire discourse being concentrated around some negative words: nu, “no”; nici, “neither”; nimeni, “nobody”; nimic, “nothing”; nicăieri, “nowhere”; niciodată, “never”.

Negative derivatives abound at every turn: antipodul uitării; acest cadru ideal al ruinei şi al descompunerii; dezintoxicarea de cunoaştere; dizarmonie organică; cantitatea de ex-adevăruri; ireversibilitatea timpului;  proporțiile  enorme  ale  acestei  inutilităţi; o  fiinţă  impermeabilă Absolutului; nelinişte metafizică; zvârcoliri nedefinite; teama neînţelesului;  ne-rezistenţa  la  suflet;  iluzie  de  putere  şi  neatârnare; nonviaţa formelor etc. Nothingness1 becomes the synonym for nonentity, nothing, primordial gap, non-existence being a permanent actuality or a human state of mind: […] nu nimicul este la marginea lumii, ci lumea la marginea nimicului; parfumul metafizic al nimicului; Nimicul femeii supravieţuieşte  nimicului  lumi.De  aceeainima  este  un  absolut  –  şi Absolutul, un nimic.; Nu există măreţie în viaţă şi nici chiar în moarte, ci într-un Nimic; Ce nimic se cască în sâmburele tău?

Man vacillates between approximation and negation2; God, the Supreme Being, is nobody,3 while his world is his work or a universal nowhere.4

Ratarea  lui  are  ceva  înviorător  şi  eroic:  nefiind  prezent  ca  fiinţă, neavând nici un loc în fire, el şi-a creat o condiţie din lipsa lui de condiţie, încât nimeni nu poate spune dacă omul e un ceva, un nimic sau un tot.5

At a close reading of Cioran’s text, an amazing presence of substantivized adjectives is revealed, adjectives belonging to various semantic classes: from adjectival derivatives having the feature [+ negative], borrowed or created in Romanian, to chromatic adjectives. Besides, their inventory rises to approximately 85 words, only the negative adjectives being35. Almost every sentence, either simple or complex, contains a substantivized negative adjective.

A great part of these adjectives are of verbal origin:

  1. Parasynthetic derivatives borrowed from French, prefixed with in-

/im-/ir-6 and suffixed with -able/-ible7: impalpabil < fr. impalpable; implacabil < fr. implacable, lat. implacabilis; imposibil < fr. impossible, lat. impossibilis; incomensurabil < fr. incommensurable; incurabil < fr. incurable; indescifrabil

< fr. indéchiffrable; inevitabil < fr. inévitable, lat. inevitabilis; inexplicabil < fr. inexplicable, lat. inexplicabilis; inseparabil < fr. inséparable, lat. inseparabilis; insuportabil < fr. insupportable; interminabil < fr. interminable, lat. interminabilis; invizibil < fr. invisible, lat. invisibilis; irealizabil < fr. irréalisable; ireductibil < fr. irréductible; iremediabil < fr. irrémediable, lat. irremediabilis; ireparabil < fr. irréparable, lat. irreparabilis; ireversibil < fr. irréversible; irevocabil < fr. irrévocable, lat. irrevocabilis; irezolvabil after fr. irrésoluble.

  1. Derivatives  with   negative   prefixes   (in-,   ir-):   inesenţial   <    innessentiel;   indistinct   <   fr.   indistinct,   lat.   indistinctus;   iraţional   <   fr. irrationnel, lat. irrationalis; ireal < fr. irréel.
  2. Derivatives created in Romanian by prefixing some participles or adjectives  suffixed   with   -bil   by   use   of   ne-/in-:   neaşteptat,   neînŃeles, nelămurit, nelimitat, nemărginit, nemăsurat, nespus, nesfârşit; nedefinibil, neterminabil8, indefinibil.

We shall first exemplify the substantivization of adjectival derivatives with negative connotations employed so diversely in Amurgul gândurilor. Their frequent occurrence with articles and association with prepositions or determiners (adjectives, nouns in the Genitive and even relative clauses) are to be noticed.

IMPALPABIL, “untouchable; infinitesimal, indistinguishable”. Ochii melancolici te invită, dimpotrivă, la o distrugere aeriană, şi setea de impalpabil   pe   care  ţi-o   satisface   funebrul   şi   parfumatul   lor   azur   te împiedică să mai fii tu însuţi.

IMPLACABIL, “unshakable, which cannot be subdued, tamed; merciless, inexorable”. […] glasul zâmbetului îmi flutură pe lângă urechi avide de implacabil.

IMPOSIBIL, adjective “impossible, unachievable”; noun “which is (almost) impossible to accomplish”. Şi atunci, ca să trăieşti, rişti imposibilul[accepţi  viaţa.]9Deznădejdea-i  o  înfundătură  furioasăun ireparabil năvalnic, o exasperare a imposibilului.

INCOMENSURABIL, “incommensurable; immeasurable, limitless”. Sublimul este incomensurabilul [ca sugestie] de moarte.; Obiectivul lui final e doar incomensurabilul[PDF]